Mie, foarte mulți ani la rând, mi-a fost teamă să îmi scriu gândurile. Și, cu atât mai mult, să le și public undeva pe internet. De fapt, cel mai mult mi-era frică de mediocritatea unor fraze insipide și lipsite de orice fel de creativitate. De paragrafele lungi și obositoare în care m-aș fi pierdut fără să îmi dau seama. De lipsa de inspirație care, poate, m-ar fi făcut apoi să mă simt arătat cu degetul.
Stăteam uneori în fața unui ecran alb și încercam să scriu câteva rânduri. Știam că asta se numește writer’s block. Adică acel moment în care mă așezam în fața unei tastaturi sau a unei foi albe, îmi luam elan, trăgeam aer în piept, mă apucam să scriu și, brusc, totul se transforma într-o liniște deplină. Simțeam vidul cum se instala în mintea mea, mă uitam în dreapta și în stânga căutând inspirație, îmi mângâiam barba de vreo două ori precum făceau filozofii înainte să zică “Evrika” și apoi… tot nimic.
Cum am redescoperit creativitatea
Drumul meu spre un stil de viață mai creativ a fost unul lung. De altfel, probabil că, dacă mă nășteam într-o altă eră, nu aș fi ajuns niciodată să găsesc acel plus de inspirație de care aveam nevoie.
Într-o eră fără calculatoare conectate la internet, fără rețele sociale și vloguri, fără aplicații mobile sau muncă remote, mi-ar fi fost aproape imposibil să îmi pun problema că se poate și altfel.
Pentru mine, tehnologia a avut o mare contribuție în acest proces. Cu ajutorul ei, am putut să învăț de la alții și mi-a deschis practic o fereastră spre noi idei și concepte la care nu m-aș fi gândit altfel. Tehnologia mi-a facilitat interacțiunea cu alți oameni și m-a făcut să îmi dau seama că pot fi creativ într-o mulțime de feluri diferite. Nu doar unele artistice sau scriitoricești, ci și sub formă de idei pentru a rezolva problemele de viață cu care mă confrunt sau de soluții pentru a-mi organiza munca și timpul mai eficient.
De exemplu, felul în care lucrez îmi influențează productivitatea. Mi-am dat seama de asta în momentul în care mi-am atașat un nou monitor la laptop, iar scaunul pe care stăteam l-am schimbat cu unul mai confortabil. Starea mea de spirit a devenit parcă mai bună și mi-a dat încredere să îmi împing imaginația cât mai departe și să caut soluții cât mai eficiente pentru tot ce am de făcut.
Dar tehnologia s-a schimbat în decursul anilor și, odată cu ea, m-am schimbat și eu. Fiecare etapă a avut contribuția ei și și-a adus într-un fel specific aportul la această schimbare a mea.
Primul meu calculator
Când am primit primul meu calculator, eram în culmea fericirii. Era un Pentium II al cărui hard-disk l-am umplut imediat cu muzică și jocuri. Îmi amintesc și acum cu nostalgie de sunetul conexiunii la internet prin dial-up. De prima enciclopedie Encarta World Atlas. De Age of Empires, Prince of Persia sau Doom 2. De cum mă chinuiam să trec la următorul nivel de la Dave. Sau cum încercam să găsesc noi strategii ca să câștig la Warcraft.
Jocurile pe calculator m-au făcut să îmi pun întrebări și să îmi găsesc singur propriile răspunsuri. Fiecare dintre ele a avut un rol mai mare sau mai mic în dezvoltarea mea. Cu atât mai mult cu cât învățasem să le și instalez și să rezolv anumite erori care apăreau pe ecran.
De la „asl pls” la primul telefon
Țin minte cu câtă curiozitate am intrat pe MIRC prima dată. Era o lume complet nouă pentru mine în care interacționam online cu oameni pe care nu îi cunoșteam.
Am învățat să îmi pun creativitatea la încercare și să mă gândesc permanent la noi moduri prin care să cunosc o persoană online, pornind de la un simplu „asl pls”. Pentru cine nu știe, fiecare conversație începea în loc de salut cu acronimul de la Age, Sex, Location. Pe vremea aceea, internet cafe-urile erau pline de oameni care făceau același lucruri: stăteau pe MIRC sau erau conectați la diverse jocuri în rețea.
Apoi, am înlocuit această activitate cu sms-urile și conversațiile pe care le aveam cu ajutorul primului telefon. Era un telefon Nokia cu antenă și era mare, ca o cărămidă. Îmi placea să fiu creativ și să trimit mesaje în rime, să fac glume la telefon sau să fac urări de la mulți ani în cât mai multe moduri diferite. N-a avut, însă, o viață lungă alături de mine pentru că l-am uitat într-o zi în bancă la școală și nu l-am mai găsit niciodată.
Ce am învățat de la hackerii din Vâlcea
Eu sunt din Râmnicu Vâlcea și, așa cum multă lume știe deja, acest oraș era poreclit Hackerville. Capitala mondială a fraudelor pe internet. Infracțiunile online căpătaseră o amploare atât de mare atunci când eram eu în liceu că era suficient să petreci câteva minute în internet cafe-uri ca să înțelegi care era modul de operare. Pe eBay se vindeau toate lucrurile posibile și imposibile, de la mașini la electronice și de la yacht-uri la insule. Și toate erau, evident, fictive.
Eu nu m-am ocupat niciodată cu lucruri de acest gen, însă așa-zișii „hackeri” m-au expus unui alt tip de „creativitate” – înșelătoriile pe internet.
Așa mi-am dat seama că a fi creativ nu presupune doar a avea idei „strălucite” pe care să le scrii pe foaie și să iei nota 10 la eseu la română. Ci poate să îmbrace absolut orice formă. Inclusiv atunci când mi-au dispărut bani de pe card și a necesitat creativitate din partea mea ca să îmi securizez conturile și să evit să mai pățesc la fel încă o dată.
Rețeaua din cămin și serverele de Counter Strike
Următorul contact important cu tehnologia l-am avut în facultate, pe vremea când stăteam în cămin. Locuiam în căminul Leu A din București, o clădire cu 11 etaje. Ne creaserăm propria noastră rețea cu ajutorul căreia puneam la comun tot ce aveam mai bun prin calculatoare.
În plus, serverele de Counter Strike erau una dintre principalele atracții. Aici, mi-am pus creativitatea la încercare pentru a mă face remarcat online, chiar dacă nu eram atât de bun la acest joc. De fapt, dacă mă gândesc bine, în general nu excelam la categoria Gaming. Asta nu pentru că nu îmi doream, ci pentru că nu aveam un calculator foarte performant și nici accesorii PC de ultimă generație.
Dacă aș putea să dau timpul înapoi, mi-aș lua de exemplu o carcasă Spacer Middle Tower care să asigure o ventilație de calitate și, evident, un mouse și o tastatură special adaptate pentru gaming.
Eu aveam un mouse obișnuit, și nu unul pentru jocuri, care se diferențiază foarte clar printr-un design cu totul diferit, prin leduri de stare sau decorative și prin numeroase butoane care te ajută la capitolul rapiditate. Eu, cu mouse-ul meu, primeam headshot din prima și nici nu știam ce mi s-a întâmplat. Aș alege acum un mouse optic Spacer, cu rezoluție de 2400 dpi, cu 8 butoane și cu funcție de iluminare RGB.
Aș mai alege și o tastatură mecanică Spacer USB, cu butoane confortabile, compactă și subțire, cu funcții anti-ghosting și anti-spill. Pentru cine nu știe, anti-ghosting se referă la funcția care îți permite să apeși mai multe butoane în același timp, iar anti-spill este o funcție care mărește speranța de viață a tastaturii și nu permite ca lichidele scăpate accidental pe ea să o afecteze. De asemenea, un aspect foarte important pe care eu nu îl aveam era acela al iluminării tastelor. Ar fi fost foarte util ca și tastele mele să fie iluminate în culori și să pot să le deosebesc rapid seara, în întuneric.
Cum mi-am dezvoltat creativitatea prin călătorii și ce rol a avut tehnologia
Cei care au apucat să parcurgă deja blogul meu au constatat că acesta este un site de călătorii și experiențe. Poate o să pară suprinzător, dar în viziunea mea, călătoriile reprezintă una dintre cele mai bune metode de dezvoltare a creativității.
Explorarea lumii stimulează mai multe elemente care, în general însumate, contribuie la dezvoltarea creativității:
- curiozitate și deschidere în fața tuturor posibilităților și ideilor fără a le judeca
- dorință de a experimenta cât mai multe lucruri și de a lua de aici tot ce ți se potrivește
- flexibilitate în tot ce înseamnă planuri de călătorie
- schimbarea mediului pentru a te expune unor situații de viață cât mai diferite
- libertate și autonomie în deciziile pe care le iei
- asumare de riscuri, încredere în intuiție și asumare a lucrurilor pe care le simți (și nu doar a celor pe care le gândești)
- creare a unui plan și a unor strategii ca să reușești să călătorești cât mai mult cu un buget nu foarte mare.
Pentru realizarea tuturor acestor lucruri, o contribuție majoră a avut-o tehnologia.
Cu ajutorul laptopului și internetului, am citit bloguri, am studiat prețurile de pe aplicațiile online de cazări, am studiat care este costul vieții de pe site-uri specifice (cum ar fi Numbeo) și am făcut simulări de costuri.
Primul pas facilitat de tehnologie a fost să iau contact cu oameni din alte țări și să văd care sunt lucrurile de care am nevoie sau pe care trebuie să le îndeplinesc ca să pot călători prin toată lumea. Acest lucru m-a ajutat în primul rând să capăt încredere și să îmi dau seama că se poate.
Am fost creativ la stabilirea traseelor și a activităților în funcție de posibilitățile mele. A trebuit să dau dovadă ce o mai mare creativitate mai ales prima dată, când bugetul meu era unul destul de redus, iar eu îmi doream să călătoresc cât mai mult.
Aplicațiile care fac posibilă conectarea oamenilor (rețelele sociale) m-au ajutat în acest sens. Practic am reușit să îmi creez propria experiență și sa combin activități clasice de călătorie cu experiențe de tip workaway, couchsurfing și altele asemanatoare.
Probabil călătorii de acum 30 de ani trebuiau să dea dovadă de o mult mai mare creativitate și să aibă mult curaj pentru a pleca în călătorii lungi fără telefoanele, hărțile online și aplicațiile mobile pe care le avem astăzi.
În realizarea planurilor mele, m-au ajutat aplicațiile de hărți (Google Maps și Maps.me), aplicațiile de traducere în limbi străine (Google Translate) sau aplicațiile de gestionat banii online (Revolut). De asemenea, tehnologia mi-a oferit posibilitatea de a face ușor rezervări online sau de a vedea orarul autobuzelor și a afla toate informațiile în timp real.
Eu am fost mereu pasionat de sport și călătorii și am considerat că sunt suficient de pregătit din punct de vedere logistic. Totuși, o mare bătaie de cap am avut-o cu diversitatea prizelor de curent electric întâlnite în diverse părți ale lumii. În acest sens, un adaptor universal Spacer pentru călătorii mi-ar fi fost de mare ajutor.
Dispozitivul anti-sforăit din călătorii
Utilizarea creativă a tehnologiei se poate aplica în multe feluri. Una dintre problemele cu care m-am confruntat la un moment dat a fost aceea că existau oameni care sforăiau în dormitoarele din refugiile în care stăteam. De exemplu, pe traseul Camino de Santiago, există niște cazări speciale de tip refugiu, cu mai multe paturi într-un dormitor.
Oriunde e o cameră de acest gen, există și un om care sforăie și, prin urmare, trebuie găsite soluții. Ideea pe care am avut-o eu a fost să iau cu mine un mp3 player de mici dimensiuni și foarte ușor pe care să îl folosesc doar noaptea. Pe el am copiat sunetele naturii și mai multe track-uri cu sunetul unei ploi torențiale (furtuni).
Cu căștile în urechi în fiecare noapte, sforăiturile colegilor călători erau precum tunetele în mijlocul furtunii de pe dispozitivul meu și astfel puteam dormi liniștit.
Cum mă ajută tehnologia – de la munca mea de zi cu zi și până la SuperBlog
În primul rând, prin intermediul platformelor online, tehnologia mi-a creat mediul de a mă exprima și de a primi feedback. Obișnuiesc să ascult la boxe muzică pentru productivitate cu beat rapid. De exemplu, mă ajută în acest sens boxa Spacer portabilă (cu conexiune bluetooth) și alimentare microUSB. Muzica îmi este un aliat de încredere pentru că mă liniștește în momentele stresante și îmi creează mediul potrivit pentru creativitate.
Mă ajută și aplicațiile mobile de brainstorming și cele de creare de mind maps (hărți mentale). În plus, pe platformele online, am ascultat diverse podcasturi cu cercetători sau oameni creativi și mi-am pus mai mult problema despre ce ar trebui să fac să îmi stimulez mai mult creativitatea (stimulare de adrenalină, respirații, ieșiri în natură, mișcare, expunere continuă la situații noi și abordarea problemelor din perspective diverse).
Tot prin intermediul tehnologiei, am posibilitatea de a scrie acest articol, de a căuta informații și de a-l urca în platformă. Astfel, platforma SuperBlog contribuie și ea la dezvoltarea creativității mele.
Epilog
Probabil că, dacă mă nășteam acum vreo 50 de ani, fără tehnologia de azi, aș fi lucrat într-o fabrică, repetând în mod plictisit aceleași activități. În loc de emailuri aș fi primit scrisori. Iar aceste rânduri le-aș fi bătut la o mașină de scris pentru a le trimite apoi prin corespondență la redacția vreunui prestigios concurs literar organizat de o revistă locală.
De fapt, nu. Greșesc. Aceste rânduri nu le-aș fi scris niciodată pentru că nici nu mi-aș fi pus problema de a-mi dezvolta creativitatea. Iar dacă, totuși, aș fi simțit vreodată nevoia de a mă exprima creativ, probabil că inspirația mi-aș fi găsit-o, precum scriitorii vremurilor trecute, în drama unei iubiri neîmpărtășite, în melancolia naturii sau în situațiile mondene din viața de zi cu zi.
N-aș mai fi cunoscut oameni din toată lumea care să îmi deschidă noi orizonturi, iar călătoriile în locuri îndepărtate ar fi fost doar rodul puțin probabil al unei imaginații bogate.
Poate că peste alți 50 de ani, creativitatea va avea loc în special în VR și ne vom crea cu toții propriile noastre universuri.
Dar, până atunci, merită să o luăm pas cu pas. Te poți gândi, de exemplu, în câte moduri creative poți folosi instrumentele pe care le ai acum la dispoziție.
Soluțiile inteligente au devenit tot mai mult integrate în lucrurile din jur. Astfel, a devenit din ce în ce mai ușor să aduci tehnologia la tine acasă și să te folosești de beneficiile ei pentru a fi mai creativ.
Tehnologia evoluează. Și, dacă mă gândesc bine, parcă și acel “asl pls” de pe MIRC-ul anilor 2000 a avut farmecul și contribuția lui.
Pe tine cum te ajută tehnologia să fii mai creativ?
Acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2022.
Sursa imaginilor: Spacer